Partidul de extremă dreaptă Adunarea Naţională (RN) a obținut victoria în primul tur al alegerilor legislative din Franța, în timp ce partidul centrist al lui Emmanuel Macron s-a clasat doar pe locul trei. Aceste rezultate au provocat o serie de consecințe pentru actorii politici principali și au creat o atmosferă tensionată înainte de turul doi de duminică, 7 iulie.
Proiecțiile bazate pe sondajele efectuate la ieșirea de la urne arată că Rassemblement national al lui Marine Le Pen are șanse să obțină o majoritate absolută. Aceasta ar însemna că Emmanuel Macron, președintele Franței, ar fi nevoit să numească primul guvern de extremă dreapta ales în mod democratic în istoria modernă a țării. Cu toate acestea, Marine Le Pen a subliniat că nimic nu este câștigat încă pentru partidul său și că rezultatul turului doi va fi decisiv.
În acest moment, nu este clar cine va lupta în turul doi. Depinde de modul în care fiecare partid va acționa în fața unei posibile victorii a extremei dreapta, ceea ce creează o situație complicată pentru actorii politici în zilele dinaintea turului final.
Marine Le Pen pare să fie într-o poziție puternică, deoarece Rassemblement national este pe cale să obțină cel mai bun rezultat din istoria sa în primul tur al alegerilor naționale. Este posibil ca partidul să câștige zeci de locuri în turul al doilea, inclusiv locul candidatei sale la președinție, Marine Le Pen, care a obținut peste 50% din voturi în regiunea sa natală, Hénin-Beaumont, din nordul Franței. Marine Le Pen a subliniat că rezultatele primului tur nu garantează victoria finală și că turul doi va fi decisiv.
Președintele Rassemblement national, Jordan Bardella, care aspiră la funcția de prim-ministru în cazul în care partidul său va câștiga, nu a criticat tabăra lui Macron în discursul său de duminică seara. În schimb, el a atacat stânga, care s-a clasat pe locul doi în întreaga țară. Bardella a afirmat că Noul Front Popular reprezintă un pericol existențial pentru națiune și l-a acuzat pe Macron că dorește să dezarmeze poliția și să deschidă granițele Franței pentru migranți, fără a avea „limite morale”. El a îndemnat alegătorii să ofere puterea unor lideri care îi înțeleg și care se preocupă de ei.
Emmanuel Macron și aliații săi par a fi cei mai mari perdanți ai serii. Coaliția de centru va pierde probabil multe din cele 250 de locuri pe care le deține în prezent în Adunarea Națională și are puține șanse de a forma o nouă coaliție de guvernare. Tabăra prezidențială a fost eliminată în aproape jumătate din toate circumscripțiile, conform primelor estimări. Decizia lui Macron de a convoca alegeri anticipate a surprins chiar și aliații săi cheie, care au criticat deschis această mișcare. Mulți candidați de centru au refuzat să folosească imaginea lui Macron în campania lor electorală, de teamă că acest lucru le-ar putea afecta șansele de a fi aleși.
Jean-Luc Mélenchon, liderul stângii dure, a avut o prezență puternică în alianța de stânga formată din La France insoumise, Verzii și Socialiști, obținând 28,1% din voturi. Cu toate acestea, alianța are puține șanse de a obține o majoritate viabilă. Mélenchon a fost criticat în timpul campaniei de unii dintre aliații săi mai centriști pentru reticența sa de a se retrage în favoarea candidatului susținut de socialiști la alegerile europene. Lupta pentru poziția de lider în tabăra sa este în desfășurare, cu figuri de stânga care încearcă să ocupe primul loc.
În concluzie, rezultatele primului tur al alegerilor legislative din Franța au adus schimbări semnificative în peisajul politic. Partidul de extremă dreaptă Adunarea Națională a obținut un succes remarcabil, în timp ce partidul lui Emmanuel Macron a suferit o înfrângere umilitoare. Turul doi va fi decisiv pentru determinarea viitorului politic al țării.