Preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a subliniat joi importanţa de a nu exclude niciun stat membru al UE din negocierile pentru atribuirea funcţiilor de top în instituţiile UE. Această declaraţie vine în urma unei înţelegeri restrânse între şase lideri europeni reprezentând principalele familii politice pro-europene, ceea ce a stârnit nemulţumirea şefei guvernului italian, Giorgia Meloni, care nu a fost invitată la aceste discuţii.
Roberta Metsola a subliniat că este important să se obţină o majoritate cât mai largă în Parlamentul European, deoarece acest lucru va ajuta la construirea unei majorităţi solide. Cu toate acestea, este necesar să aşteptăm şi să vedem cum se vor desfăşura lucrurile. În cadrul summitului european, cei 27 de lideri ai statelor UE discută numirile în instituţiile cheie ale blocului comunitar şi agenda strategică pentru mandatul rezultat în urma alegerilor europarlamentare.
Aceste numiri au fost deja convenite în cadrul unei reuniuni restrânse la care au participat şase lideri europeni din cele trei grupuri politice pro-europene: popularii (PPE), social-democraţii (S&D) şi liberalii (Renew). Conform înţelegerii, Ursula von der Leyen va rămâne preşedintă a Comisiei Europene, fostul premier social-democrat portughez Antonio Costa va deveni preşedinte al Consiliului European, iar şefa guvernului eston, Kaja Kallas, va fi Înalt reprezentant pentru acţiune externă şi politica de securitate.
La aceste negocieri, grupul social-democraţilor a fost reprezentat de cancelarul german Olaf Scholz şi premierul spaniol Pedro Sánchez, grupul popularilor de premierii polonez şi grec, Donald Tusk şi Kyriakos Mitsotakis, iar grupul liberalilor de preşedintele francez Emmanuel Macron şi premierul interimar olandez Mark Rutte. Giorgia Meloni, premierul italian, nu a fost invitată la aceste discuţii, ceea ce a stârnit nemulţumirea sa şi a fost considerat un mod de lucru care nu respectă voinţa alegătorilor europeni. Aceeaşi nemulţumire a fost exprimată şi de premierul ungar Viktor Orban.
Potrivit şefei guvernului italian, acest grup restrâns de şase lideri a format o „oligarhie” care a ajuns la o înţelegere fără a ţine cont de mesajul transmis de cetăţeni la alegerile europarlamentare. Cu toate acestea, formaţiunile conservatoare eurosceptice au înregistrat un avans în aceste alegeri, fără a reuşi însă să răstoarne majoritatea formată din grupurile popular, social-democrat şi liberal.
Aceste trei grupuri au împreună o majoritate de 399 din cei 720 de eurodeputaţi. Cu toate acestea, există posibilitatea ca unii dintre aceştia să nu urmeze indicaţiile partidului lor, ceea ce înseamnă că Ursula von der Leyen nu are asigurată majoritatea simplă necesară în Parlamentul European pentru votul care va avea loc în luna iulie. Cu toate acestea, ea ar putea beneficia de sprijinul eurodeputaţilor din grupul Verzilor.
De aceea, preşedinta Parlamentului European a făcut un apel pentru a obţine un sprijin cât mai larg din partea liderilor europeni, astfel încât să se asigure şi o majoritate cât mai largă în rândul eurodeputaţilor pentru numirile propuse.
Cu toate acestea, liderii europeni sunt divizaţi în privinţa acestei abordări. Unii doresc să se ajungă la un consens pentru a evita prejudiciile pe termen lung, în timp ce alţii consideră că pot ignora opiniile celorlalţi dacă se întruneşte majoritatea calificată în Consiliul European.