NATO a încheiat o tranzacție în valoare de aproape 700 de milioane de dolari pentru achiziționarea de rachete anti-aeriene Stinger, în numele mai multor țări membre. Anunțul a fost făcut de Jens Stoltenberg, în cadrul unui forum al industriei de apărare desfășurat în Washington. NSPA, agenția de achiziții a NATO, a semnat contractul multinațional pentru achiziționarea rachetelor Stinger, care sunt foarte căutate atât în Ucraina, unde au fost utilizate cu succes împotriva atacurilor aeriene ruse, cât și în țările europene vecine, care se tem de posibile amenințări din partea Rusiei.
Potrivit unui comunicat NATO, contractul semnat de NSPA vizează achiziționarea a 940 de rachete Stinger. Inițiativa pentru această comandă a venit din partea Germaniei, Italiei și Olandei.
Rachetele Stinger, cunoscute sub denumirea de FIM-92 Stinger, reprezintă un sistem portabil de apărare antiaeriană, care funcționează ca o rachetă sol-aer cu focalizare în infraroșu. Acestea pot fi lansate de pe umăr și pot fi adaptate pentru a fi utilizate de diverse vehicule terestre, elicoptere și drone. Sistemul a intrat în serviciu în anul 1981 și este utilizat de armatele Statelor Unite și ale altor 29 de țări. Rachetele Stinger sunt produse în principal de compania Raytheon Missiles & Defense, sub licență de Airbus Defence and Space în Germania și de Roketsan în Turcia.
Racheta FIM-92 Stinger este un sistem sol-aer pasiv, care poate fi lansat de pe umăr de către un singur operator. Totuși, procedura militară standard prevede doi operatori – șeful de echipă și artileristul. Aceasta poate fi lansată și de pe un suport Humvee Stinger și poate fi utilizată de trupele aeropurtate. Există și o versiune a rachetei, denumită Air-to-Air Stinger (ATAS), care poate fi lansată din elicoptere.
Această achiziție de rachete Stinger reprezintă o măsură importantă pentru întărirea capacității de apărare a țărilor membre NATO. Prin dotarea cu astfel de sisteme de apărare antiaeriană, aceste state își pot asigura securitatea și pot face față eventualelor amenințări din partea forțelor ruse. Este un pas înainte în consolidarea apărării colective a Alianței Nord-Atlantice și în menținerea stabilității în regiune.