Preşedintele Klaus Iohannis va participa la reuniunea Consiliului European, care va avea loc joi și vineri. Pe agenda discuţiilor se află subiecte precum situaţia din Ucraina, securitatea şi apărarea Uniunii Europene, situaţia din Orientul Mijlociu, competitivitatea, fenomenul migraţiei, Marea Neagră, Republica Moldova şi ameninţările hibride. De asemenea, liderii UE vor aborda noul ciclu instituţional al Uniunii şi numirile la conducerea instituţiilor europene, în urma alegerilor europene recente.
Un alt subiect important pe agenda reuniunii este adoptarea Agendei Strategice pentru perioada 2024-2029 şi a Foii de Parcurs pentru reforma internă a UE. Preşedintele Klaus Iohannis va sublinia necesitatea continuării sprijinului pentru Ucraina, cu accent pe asigurarea unui răspuns adecvat la nevoile militare imediate. De asemenea, va pleda pentru sprijinul continuu acordat Republicii Moldova, atât la nivel european, cât şi bilateral.
În ceea ce priveşte securitatea şi apărarea, liderii UE vor continua discuţiile începute în martie 2024. Preşedintele Klaus Iohannis va susţine o acţiune puternică a Uniunii în vederea întăririi capacităţilor sale de apărare, în colaborare cu NATO. Deoarece Marea Neagră se află într-o nouă dinamică politică, securitară şi de conectivitate, Preşedintele României va sublinia importanţa crucială a acesteia pentru securitatea regională şi pentru întreaga Uniune Europeană. Va pleda pentru o nouă abordare strategică a Mării Negre la nivel european.
În ceea ce priveşte Orientul Mijlociu, Preşedintele Klaus Iohannis va insista ca UE să rămână angajată în regiune şi să contribuie la rezolvarea conflictului şi evitarea extinderii acestuia în zonă, deoarece acest lucru ar afecta direct securitatea Uniunii. De asemenea, va susţine demararea unui proces politic ireversibil bazat pe soluţia celor două state.
Referitor la viitorul ciclu instituţional al Uniunii Europene, Preşedintele Klaus Iohannis va pleda pentru o abordare constructivă şi pentru o tranziţie rapidă şi lină între cele două cicluri instituţionale. Aceasta trebuie să ţină cont de interesul comun al statelor membre şi de aşteptările legitime ale cetăţenilor europeni, care şi-au demonstrat ataşamentul proeuropean prin votul lor în alegerile din iunie 2024.